FEMEIA ar trebui să fie ca un cal pur-sânge arab: să alerge din dorința de a se simți vie, vibrantă, din plăcerea alergării, a simțirii, a felului cum sângele ropotește prin vene atunci când galopul o mână spre bucuria de a trăi.

În anii timpurii, alergăm pentru a câștiga: recunoaștere, apreciere, beneficii, complimente...

Odată cu trecerea anilor, ne sedimentăm. Pricepem că nu e necesar să alergăm pentru a câștiga. Doar că, alergarea în sine este un câștig.

Cred că atunci când uităm să alergăm din dorința de a ne pune sângele în mișcare, îmbătrânim!

Sper sa ajung bătrână și să spună cei din jur ca am dat în mintea copiilor. Asta îmi va arăta că încă am creativitate și încă mintea mi-e tânără.... Sper! Acu'..... depinde de mai mulți factori... Și de percepție... deunăzi am auzit pe cineva care vorbea, povestind despre "niște babe de 40 de ani"