Traiesti intr-o Lume in care iti pare ca totul se destrama iar Fericirea este un Lux de care au parte doar cei anume, doar cei privilegiati. Nu mai stii ce e Fericirea. Ai si uitat cand te-ai simtit ultima data fericita. Ai uitat sa fii pe primul loc in viata ta! Te simti o Umbra, pierduta printre miliarde de alte umbre, intr-un prezent anost si fara de speranta. 

Dar nu a fost intotdeauna asa. Aminteste-ti....

A fost o vreme cand, mergeai semeata printre oameni, priveai cu bucurie in jur, te iubeai si te pretuiai pe tine insati, iti acordai atentie mai mereu, te simteai ( si erai! ) UNICA! Dansai de una singura prin casa, te bucurai de fiecare lucru minor, erai recunoscatoare pentru fiecare conversatie si fiecare intamplare... Imbratisai Razele de Soare, dar si Picaturile de Ploaie. Iti dadeai voie sa plangi, sa fii furioasa, pentru ca mai apoi sa te ierti si sa zambesti vietii mai departe. Erau vremuri in care, prieena cu Sfletul tau,  alergati impreuna prin viata si ii zambeati la fiecare pas. Erau acele  vremuri cand, indiferent ce haine ai fi imbracat, te simteai plina de viata. Te simteai o Femeie Frumoasa  si minunata, chiar daca nu te coafai zilnic, nu aveai cel mai parfumat parfum, sau cele mai sofisticate machiaje. In casa ta era mereu ordine, unde parfumate te imbiau de cum paseai in incaperi. Atunci cand ieseai din casa erai admirata, oameni necunoscti te priveau cu uimire si iti zambeau. Te privei tu insati in oglinda si te iubeai pentru ca vedeai o femeie talentata, puternica si cu o mie de calitati.

La un moment dat insa, ceva ca o vraja s-a asezat peste toate acestea si tu te-ai transformat. Toate cele pe   care le stiai au palit. S-au stins. Azi, te simti ca o Umbra, privind lumea celor care, par a fi fericiti. De ce doar par? Pentru ca in sinea lor nu mai sunt de  mult  fericiti, dar stiu sa isi joace cartea cu un talent extraordinar si sa simuleze fericirea. Dar tu? TU! Cum de ai ajuns in acest intuneric anost si far de rost?
Poate ca a fost prima vorba urata care ti-a fost adresata atunci cand nu meritai? Poate ca a fost momentul cand  cei in care credeai ti-au intors spatele brusc si fara explicatii? Poate ca a fost momentul cand dorinta cea mai arzatoare a esuat si nu a mai devenit realitate din diferite motive? Poate a fost  clipa cand ai decis sa te certi cu Sufletul tau si sa il alungi... A fost atunci cand, obosita, ai renuntat in a mai avea incredere.

Azi nu mai dansezi, nu mai canti, nu mai vezi frumusetea la orice pas. Nici macar nu iti mai faci timp sa privesti cerul, fie ca ninge, ploua sau e senin. Azi draperiile sunt trase, e totul in dezordine si arar un geam deschis mai lasa aerul sa patrunda in barlogul prafuit de vreme.
Azi, indiferent ce haine ai purta, cat de frumos te-ai parfuma si cat de multa grija i-ai acorda tenului, parului si corpului tau, atunci cand te privesti in oglinda vezi doar o femeie banala, fara suflet si cu o mie de defecte.

Si vrei sa stii de ce? Vrei sa stii ce vraja a facut ca Taina Sufletului tau sa zboare pe o margine de Stea?

Este pentru ca ai uitat. Atat... Ai uitat ca FERICIREA esti chiar TU. Fericirea nu este in crema pe care ai cumparat-o ca sa iti parfumeze trupul. Fericirea nu este in vinul rosu pe care l-ai cumparat ca sa iti mangaie durerea. Fericirea  nu o gasesti nici macar in noua rochie pe care ai luat-o ca sa o porti la urmatoarea ta iesire din casa. Ai crezut ca Fericirea sta in lucruri din afara ta, ai uitat de Tine. Nu, draga mea! Fericirea esti chiar TU!
Ai uitat sa NU ITI MAI DORESTI si in loc de a-ti dori, doar SA FII! Undeva in acest rastimp dintre "a fost o data" si "acum", ti-ai alungat  singura Sufletul. Sufletul tau este acum pe o margine  de Stea, surghinit. L-ai trimis acolo atunci cand ai obosit SA CREZI. Dar el, de acolo de sus, te-a vegheat mereu. Ceas de ceas, zi de zi. Cu atentie. Cu drag. Cu drag de tine. Si a asteptat. A asteptat sa iti amintesti de el... 

Asadar,  draga mea, hai sa facem impreuna o calatorie catre Stele. Hai sa zburam in Universul plin cu Galaxii si Stele. Ha sa  cautam  o Stea pe-a carei margine este asezat Sufletul tau. Acum, ca l-ai regasit, aseaza-te langa el si imbratiseaza-l. Spune-i cat demult ti-a lipsit! Spune-i ca il rogi sa te ierte pentru ca l-ai surghiunit. Spune-i ca il rogi sa te ierte pentru ca l-ai pedepsit. Si  spune-i ca l-ai iertat pentru tot ce a facut si n-a facut vreodata.

Si zambeste! Zambeste-i Sufletului tau si ia-l de mana si porniti impreuna catre casa ta. Catre Tine insati.

Acum, cu Sufletul tau unita, priveste-te in oglinda si spune-mi ce gasesti... Asa-i ca FERICIREA a fost aici dintotdeauna? Asa-i ca zambetul pe care il porti in coltul gurii este ca o briza de aer proaspat care strabate intreaga ta viata si ii da un nou sens? 

Ei bine draga mea, sufleca-ti manecile sufletului si fa putina curatenie in viata ta. Invata sa alungi monotonia, tristetea, resentimentele, mahnirea, remuscarea, dorinta de razbunare, neputinta, sentimentul de abandon. Alunga-le pe toate. Da-le afara din viata ta. Primeste in schimb recunostinta, Iubirea, generozitatea, compasiunea, plenitudinea, implinirea, speranta, bucuria, blandetea, ingaduinta, zambetul.
Si continua prin a deschide si ferestrele casei tale, lasa lumina sa patrunda, pregateste-te pentru o curatenie generala in toata casa ta. Acum poti sa cumperi cele  necesare si te poti apuca de treaba.

Iar cand ai terminat curatenia, poti sa incepi si cu decoratiunile. Poti sa iti rasfeti parul cu o tunsoare noua, iar casa cu un obiect de arta potrivit fiecarei incaperi. Poti sa iti faci un tratament cosmetic si un machiaj elegant, iar casei tale ii poti oferi un parfum de ambient discret pentru fiecare incapere. Poti sa iti imbraci rochia aceea care iti vine mereu bine, iar casei tale ii poti darui accesorii noi precum o perna fantezie, o cuvertura, poate chiar o lustra noua. 

Vezi tu, FERICIREA este ca precum CASA TA. Gandeste-te la o casa neigrijita: daca uiti de ea, ea uita de tine! Asa e si cu Fericirea! Fericirea se intretine, se cultiva, se ingrijeste. In permanenta! Altminteri ea paleste si tu iti pierzi stralucirea, exilandu-ti Sufletul pe o margine de Stea. Fericirea esti chiar tu, draga   mea, atunci cand esti implinita cu tine insati. FERICIREA este cel mai fragil lucru din Univers. Asa cum Iubirea este cel mai puternic, Fericirea este cel mai vulnerabil. Stii ce distruge Fericirea? DORINTA de a avea mereu mai mult! Sentimentul ca daca ai mai mult, poti fi mai fericita. Asta este pedeapsa pe care o suporta Sufletul tau atunci cand uiti sa fii recunoscatoare. Iar de aici porneste totul.

Pastreaza-ti Fericirea mereu vie, curata, asemeni unei case curate si parfumate, asemeni unui Suflet viu si generos, iar tu vei radia!

Acum, ca ti-ai amintit, ai grija sa nu mai uiti vreodata! Primeste mai des in viata ta conversatii cu oameni dragi, priveste mai des cerul si natura care se desfasoara la picioarele tale. Asculta mai des cantecul pasarilor si umple-ti plamanii cu aerul proaspat al diminetii. Iar atunci cand consideri ca nu ai atat pe cat ti-ai dori sa ai, gandeste-te la cei care si-ar dori macar un sfert din cate ai tu si bucura-te pentru ce ai in prezent. 

Fiecare gest, fieacare telefon, fiecare vorba buna, poate fi motivul pentru care, o alta fiinta, undeva in Univers, a decis sa plece  in calatoria de regasire a Sufletului sau. Poate ca nu vei reusi sa vindeci omenirea de toate nevoile sale, dar cu siguranta ca un gand bun  venit la momentul oportun va salva un Suflet!
Tine minte: uneori, cel mai frumos lucru pe care il poti face pentru cineva este... SA NU FACI ceva! Asta inseamna sa nu etichetezi, sa nu arunci cu piatra, sa nu te impotrivesti, sa nu judeci... Acestea pot, la un moment anume, sa aduca inapoi un Suflet de pe-o margine de Stea!